Stim putine lucruri despre cultul solar din perioada bronzului si respectiv din perioada de început a fierului în lumea tracă. Se mai afirmă că Apollo se născuse prin aceste spatii ale strămosilor nostri geto-daci, ca Sfîntul Soare, iar prin corolar tăranii numesc Luna: Sfînta Lună. Pe Valea Bistritei se spune că „Luna este sora Soarelui, si el a vrut să o ia de sotie, dar ea nu l-a vrut, căci este păcat să ia frate pe soră”. Întocmai ca în antichitate, unde Apollo, zeul solar, era frate geamăn cu Artemisa, zeita lunară. Nedeia de pe Ceahlău are cea mai apropiată semnificatie fată de definitiile date azi de către unii cercetători, dintre care i-am aminti aici doar pe Romulus Vulcănescu si Victor Kernbach: „Nedeile erau adunări rituale ale unor grupuri de ciobani (dar nu numai) care urcau, într-o anumită zi, pe un plai de munte, pentru a schimba informatii sau sfaturi si a serba solemn, împreună, un eveniment din calendarul naturii…”, iar Vulcănescu adaugă că nedeile ar simboliza „urcări pe munte pentru contact direct cu Cerul, precum si oficierea de rugăciuni”. Traditia arată că monahii de pe Ceahlău oficiau împreună, o singură dată pe an, marea slujbă a aghiazmei, ca un suport spiritual al nedeii. În plus, este evident suportul isihast: de „schimbare la fată” a schimnicilor, ca o trimitere la îndumnezeirea lor întru pătimire si apropiere fată de Cel de Sus. În ceea ce priveste ancorarea Sărbătorii Muntelui în paleofolclor, îndoielile nu-si mai au rostul. Adunarea de cu noapte a multimii pe platoul dominant în asteptarea Răsăritului (a lui Sol Invictus), deci ruga în comun pentru adorarea măretului astru, aprinderea focurilor (de Purificare), prăznuirea cinei (întocmai unui adevărat Simpozion) si salutul entuziast adresat direct Sfîntului Soare la înfătisarea lui oamenilor care îl zăresc, primii, deasupra întunecatelor neguri -, fără a mai pune la socoteală mesele ritualice (întru astepterea fenomenului astronomic, ca si de despărtenie), ne dau măsura substratului de factură păgînă preluat de crestinism continuare »
Silviu N. Dragomir: „Schimbarea la Faţă şi legendele Ceahlăului“
februarie 11, 2008 de ARP
2 Răspunsuri
Lasă un răspuns
-
________________________ MAGIA LOCULUI/DESPRE LUMEA DINTR-O ALTĂ DIMENSIUNE
REFERINŢE / click pe tema preferată
a
ARHIVA
Scrisul hieratic al lui Mihail Sadoveanu
„Cel care suie în Călimani, ori pe Retezat, ori pe Ceahlău a trecut în zona fără de prihană a altei lumi”, scria Mihail Sadoveanu. Ceahlăul este asemuit de Mihail Sadoveanu cu „o clopotniţă a lui Dumnezeu”. În măsura în care poate fi decelat un sincretism al religiei dace, poate fi marcată o racordare a ei la religia creştină : „Era, de la fericitul Zalmoxis, cursul vremii într-al cincilea ciclu, socotind ciclul cât numărul zilelor anului, adică trei sute şaizeci şi cinci de ani. Iar dintr-al cincilea ciclu, credincioşii vechi de la Carpaţi numărau ani o sută douăzeci. În văile depărtate, unde izvoarele şi puhoaiele înălţimilor se prefac în pâraie şi lacuri, iar oamenii îşi clădesc case de bârne în aşezări statornice, lumea îşi întorsese faţa către o lege nouă şi număra anul 780 de la izbăvitorul Hristos” (vezi ‘Creanga de aur’). Oricum, anul 780 este în plin iconoclasm, când gramatica generativă dezlegată de împăraţii isaurieni permite închegarea Limbii Române.
Titus Filipas
Vezi si:
http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/08/scrisul-hieratic-al-lui-mihail-sadoveanu/
Muntele sacru
– afirmatie formidabila : platoul dominant daca nu exista in natura era creat artificial. In alegere se respectau unele criterii : a) apropierea de comunitate ; b) pe toate partile sa fie protejat de prapastii ( drumul de acces sa fie putin vizibil) ; c) de obicei , domina inaltimile din jur ; d) vizibilitate pe distante mari in multiple directii ( la nevoie si loc de refugiu !?); e) legatura sigura cu o sursa de apa. Aceste platouri ( artificiale sau nu ) ar trebui cercetate arheologic : poate ca in arealul platoului si in pamantul prepus pe laterale s-ar descoperi un mic indiciu necesar intru’ clarificare.Logica ne indeamna sa afirmam ca stramosii din Carpatii de curbura aveau asemenea locuri sacre : nu le era la indemana sa dea o fuga – nici in Ceahlau , nici in Bucegi .Mai solid decat un document .
Analiza pe care ati facut-o se potriveste asa de bine pentru zona rupestrelor Alunis-Nucu cu Varful Getilor ( platou ) !